Pe piedestalul comorilor eline,
Erup şi urlă culturile latine.
Puterea mâinilor unite,
Opresc din viaţă noi copii,
Ducând iubirile sortite
Unor străini în floarea vieţii,
La inimi cu trăiri cerşite.
Momentul următor se stinge,
În drumul greu şi troienit,
Lăsând să cadă-acoperit
Efemer şi prin catarge,
Irelevant de-aerisit.
2 comentarii:
primele două versuri m-au atacat, minunate... :)
strofa a doua n-am înţeles-o şi decât să trag vreo concluzie pripită şi anevoioasă, mai bine nu comentez toată poezia.
:) daca vei vrea, o vei intelege..
Trimiteți un comentariu